YELZURI MINE ANE A PARεε/MUNO
Yelbie meεroŋ/ Mcfologyi – Morphology
Yelbipeelaa – Morpheme
Yelbinyc-eε/Voonebinyc-eε – Morph
Yelbipeelyitaa/Yelbipeelarekotaa – Allomorph
Yelbiri – Word
Marre/Yelbimarre – Affixes
Yelbie meεbo sobie – Word formation processes
Yelbipeel sommenne – Free morphemes
Yelbipeel yieni/yieme – Bound morphemes
Merεkyilluu marre – Inflectional Affixes
Gaŋgyere kyilluu marre – Derivational Affixes
Niŋe/Nimitccre marrre – Prefixes
Puori marre – Suffixes
Kpεfuruu – Infixes
Yelbie taa kparebo/Yelbikparre- Compounding
Yelbikurri/ Yelbie kuribu – coinage/ coining
Kyεpocmo – Clipping/Shortening
Voonebipiili yelbimε – Acronyms
Bolc ne nyaga/Yelbie dcclantaa – Blending
Potulmo yelbie meεbo – Backformation
Yelbipεŋne – Borrowing
Yelbie gaŋgyere – Word classes
Yelbie gaŋgye-bεrε – Major word classes
Yelbie gaŋgyebilii – Minor word classes
Yuori yelbie nimitccre marre – Nominal prefixes
Yuori yelbie puori marre – Nominal suffixes
Eroŋ yelbie nimitccre marre – Verbal prefixes
Eroŋ yelbie puori marre – Verbal suffixes
Yelbie meεroŋ/ Mcfologyi – (Morphology)
Yelbie meεroŋ e la a zannoo dabiri na poc yelbipurmii bee voonebipurmii zaa naŋ maŋ taa tεgε.
O e la a kckcre zannoo bcgere na naŋ wullo yelbie sεge ka a toribu begere. O e la a zannoo
bcgere na naŋ wullo yelbie sεgebo sobie.
Yelbipeelaa – (Morpheme)
Yelbipeelaa la yelbigboli naŋ koŋ la baŋ kya eŋ ziiri ayi bee a gaŋe lε kyε naŋ taa pare bee tεgε.
Aseŋ; bie, kogi, gane.
Yelbipeelε parεε e la ayi;
Yelbipeel sommeŋa (free morpheme)
Yelbipeel yieme (bound morpheme)
Yelbipeel sommeŋa e la yelbigboli. O e la yelbiri naŋ koŋ la baŋ kya eŋ ziiri ayi bee a gaŋe lε
kyε naŋ taa pare bee tεgε. Aseŋ; baa, saa, lcc, doc ane a taaba
Yelbipeel yieme e la maraa naŋ maŋ mare yelbiri eŋε. Yelbipeel yieme e la yelbie na naŋ koŋ
baŋ are a yoŋ kyε taa tεgε bee pare. Aseŋ; -re, -ŋ, -ri, -ε. A yelbie ama kaŋazaa ba taa pare. Lεnso
ka ba bocla a yelbipeel yieme bonso a koŋ baŋ are a taa tεgε ka a ba dεle bone.
MARRE (Afixation) waa la yelbipeele yieme naŋ maŋ mare yelbipare/yelbipeele sommeŋaŋ ka
a yelbiri leε yelbipaalaa. Yelbipeele yieme/marre parɛɛ mine la ama:
Niŋe maraa (prefix)
Kpɛfuraa (infix)
Puori maraa (suffix)
Niŋe maraa la maraa na naŋ maŋ wa kyɛ ko a yelbipeele sommeŋa. A seŋ bi+bile—bibile, be
+bie— bebie, di+kpoŋ —- dikpoŋ ane a taaba
Kpɛfuraa e la maraa na naŋ maŋ kpε kyage yelbipeelaa sogaŋ. O maŋ kpɛ be la a yelbipeelaa
sensoga a naŋ so k aba bocla o kpεfuraa. A seŋ bie+faa —- bibilfaa. Meŋ bɔ a mine poɔ.
Puori maraa e la maraa na naŋ maŋ wa mare a yelbipeele sommeŋa baaraaŋ. A seŋ
zo+ro — zoro, di+re —– dire, ; laa+re→laare, baa+re→baare, teebo+ε→tebε, bere+ε→berε,
wa+na → waana →wa+ε→waε, gaa+ε →gaaε
Yelbipeele yieme tona la tomparɛɛ ayi. Ana la apuliŋ kyε:
Gaŋgyere Kyilluu yelbipeelaa (derivational affixes) maŋ vɛŋeŋ bee iri la a yelbiri te eŋe yelbie gaŋye yuo poɔ. O maŋ vɛŋ la ka a yelbiri leɛ yelbiyuo bee a leɛ yelbipaalaa a kɔkɔreŋ. Aseŋ;
zeɛloŋ, te de la –loŋ poɔ zeɛ poc a leɛre a yelbiri a yi bigiruu poɔ te eŋe yuori yelbie poɔ.
Merε kyilluu/pegebo yelbipeelaa (inflectional affixes) maŋ pege/wuli la eroŋ ane yuori yelbie
kyɛ ba kyilli a yelbiri pare bee o gaŋgye. A seŋ ka neɛŋ de ‘–ba’ a mare ‘pɔge’ puoriŋ, o na leɛ la
pɔgeba. A ‘Pɔgeba’ wullo la yageroŋ (plurality) kyɛ a yelbiri gaŋgye ba kyilli togitogi. Ka neɛŋ
la de ‘-ɛ’ a poɔ ‘wa’ poc, o na leɛ la waɛ . A yelbiri gaŋgye ba leɛre, a wagere yoŋ la leɛre eŋ
dawagereŋ.

